După cununia civilă, singura întrebare rămasă a fost când să ținem slujba bisericească și petrecerea în sine.
Am vrut să le ținem după terminarea restricțiilor legate de Covid. Eram siguri de locație, Pensiunea Gyimesi Skanzen, dar pentru o perioadă nu mai aveau date libere. În septembrie anul trecut, data de 23 iulie (weekend) a devenit disponibilă și am și decis să fie a noastră. Organizarea a început de acolo: rezervarea unei trupe și procesul de mapare.
După aceea, am rezervat un fotograf, videograf, serviciu de bar, decorator, coafor și un make-up artist. Am crezut că acestea erau serviciile care trebuiau să fie bătute în cuie din timp plus aceste erau și cele pentru care știam ce ne dorim. Ce aș face diferit acum e să rezerv și prăjiturile din timp, aveam senzația că ajunge să îl facem mai târziu. Deși cu mult noroc, am găsit ce am vrut, am fi putut mișca mai din timp (acesta ar fi un sfat bun pentru viitoarele mirese).
Organizarea în sine a fost foarte interesantă (deși pentru mine e un dezavantaj profesional), am notat totul cu precizie, am editat tabele, am scris mementouri, am structurat tot.
https://amavi.hu/amavi-eskuvonaplo/
Pe parcursul procesului, ne-am dat seama și de cât de diferit este ritmul nostru cu Csab, soțul meu, pentru că el o ia lucrurile mai domol iar eu sunt (prea) rapidă, așa că am încercat să ne echivalăm și să găsim echilibrul. Sunt însă câteva expresii pe care n-aș vrea să le mai aud: „Vom vedea, ne dăm seama, rezolvăm, va fi bine”. :)))
Am râs mult și am avut și nenumărate nopți albe, din cauza că avem o fetiță de 1 an, în majoritatea timpului am putut discuta doar după ce ea adormea, așa că repartizarea cazării și a locurilor la masă s-a prelungit până în zori. Cea mai mare provocare a fost găzduirea a celor de 160 de oaspeți și repartizarea lor în case cât de bine se putea. Am simțit că asta e cea mai mare responsabilitate, pentru că toată lumea venea aici pentru noi. Poate că a fost și lucrul care îmi dădea cele mai multe furori, că atât de multe persoane vin să ne sărbătorească. A fost atât de emoționant și am vrea să le mulțumim cât de mult putem. Deși doar noi trei trăim în Miercurea-Ciuc, a fost atât de plăcut să simțim și mâinile de ajutor de la distanță. Sora lui Csab și fetița ei au realizat luminările de cadou, mama și sora mea au fost consilierii mei și au preluat multe părți din organizare. Bunicul meu a cumpărat pălinca cu ani în urmă. Tatăl meu, care nu mai este printre noi, a pregătit pentru nunta noastră 25 de litri de vin, lucru care am aflat acum, după 7 ani. Entuziasmul prietenilor de familie și a prietenilor mi-a dat un extra impuls. Pur și simplu prin faptul că erau lângă noi și că puteam conta pe ei în orice. Unii m-au ajutat cu tabele, alții cu achiziționări, cumpărături, prăjituri, babysitting, idei, toată lumea a contribuit cu câte ceva și suntem foarte recunoscători. Am fost de mai multe ori în Skanzen, să vedem locația, unde tot timpul ne-a primit o atmosferă familiară și călduroasă care ne-a ajutat să vedem și cum va fi nunta noastră.
Au fost câteva momente memorabile, când culegeam flori cu mama cu gândul la decorul nostru, cât de frumos vor arată cu florile de câmp.
Am ales Monogram pentru serviciile de decor, al cărui pilon este înfrumusețarea spațiului cu flori locale, de câmp. Un aspect important în alegerea serviciilor locale este ca ei să fie de bun gust, de înaltă calitate și să reprezinte viziunea, lumea noastră.
Le-am dat fetelor și rochiile de domnișoare de onoare, create tot de Delikates, o minunată fustă din georgette creponat.
Am fost și la o probă la coafor să văd dacă ideea mea se poate realiza, după care mi-am pus rochia de mireasă plus accesoriile. A fost grozav să văd imaginea de ansamblu.
În penultima săptămână de organizări ne-am dus la mare să ne relaxăm, să ne reîncărcăm, să ne odihnim (cât de mult se poate cu un copil de 1 an). A fost bine, chiar simțeam nevoia.
Când ne-am întors acasă ne-au așteptat ultimele retușuri, ultimele întrebări de pus și răspunsuri de dat. Primul plânset a fost când am preluat rochia de la voi. Un element frumos perioada de organizare a fost acest blog. Este atât de minunat să-ți reamintești câte momente frumoase au fost, să te gândești la ceea ce te-a îngreunat. De multe ori, în grabă, nu ne mai oprim un pic și nu apreciem momentele care ne înconjoară. Acum așteptăm cu entuziasm ziua ceea mare, să ne bucurăm de fiecare clipă și să le trăim.
